Ne găsiți și pe

JUSTIȚIE

PARLAMENTUL REIA DEZBATERILE PE CODURILE PENALE

Publicat

în data de

Parlamentul reia dezbaterile pe Codul Penal şi de procedură Penală, în urma deciziei CCR, privind articolele declarate constituţionale.

După ce ministrul Tudorel Toader a anunţat că nu dă Ordonanţă de urgenţă, pe acest subiect, comisia specială pe legile justiţiei, condusă de Florin Iordache, va relua dezbaterile, cel mai probabil după Sărbătorile de Paşte.

În acest sens, conducerea Parlamentului a decis, astăzi, prelungirea activităţii comisiei speciale conduse de Florin Iordache cu încă 120 de zile.

Anunţul a făcut de vicepreşedintele Senatului, Claudiu Manda, care a spus că încă nu s-a stabilit un calendar privind dezbaterile legilor din domeniul justiţiei.

„S-a votat prelungirea perioadei cu 120 de zile. Nu vorbim despre o reactivate, ci despre faptul că Birourile permanente reunite stabileau prelungirea termenului. Au solicitat să suplimenteze cu 120 de zile termenul de funcţionare al Comisiei. Birourile permanente reunite au fost de acord, motiv pentru care vom avea funcţională această Comisie. Au spus că încă sunt proiecte în dezbatere.”, a anunţat Claudiu Manda

Preşedintele PSD Liviu Dragnea a anunţat, recent, că cere Guvernului în mod ferm să înceteze cu discuţia privind Ordonanţa pe Codurile Penale.

„Parlamentul începuse procedura de finalizare a votului pentru Codurile penale, după verificarea de la Curtea Constituţională. A fost o greşeală a PSD că a crezut în unii care au spus că vor da aceste Coduri prin Ordonanţe de urgenţă ca să ajungă la final să se meargă, din câte am înţeles, cu vreo 7-8 articole la Bruxelles într-o mare umilinţă.”, a declarat Liviu Dragnea.

Continuă să citești
Advertisement
Comentează

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

JUSTIȚIE

PARCHETUL GENERAL TRAGE DE TIMP ÎN DOSARUL 10 AUGUST

Publicat

în data de

Parchetul General, încă sub tutela lui Augustin Lazăr are toate motivele să tragă de timp în dosarul protestelor din 10 august.

Asta deoarece este foarte probabil ca rezultatele anchetei să scoată la iveală modul josnic în care Iohannis și opoziția au manipulat opinia publică.

Pentru că antepronunţarea şi inculparea Jandarmeriei, prin declaraţiile publice hazardate ale preşedintelui, acuzaţiile mincinoase ale opoziţiei, urletele propagandei noii securităţi au adus prejudicii României pe plan internaţional.

Conform declaraţiilor ministrului de Interne, este nejustificată lentoarea cu care este instrumentat acest caz.

Parchetul general nu mai are nici un motiv să întârzie finalizarea anchetei.

„Toate documentele declasificate total sau parţial au fost înaintate unităţii de Parchet din data de 31 ianuarie şi constituie probe la dosar. Îi invit pe toţi cei interesaţi de aceste documente să le solicite Parchetului, pentru că doar procurorii pot stabili dacă probele din dosar pot fi făcute publice sau nu. Din acest moment, orice demers din partea Parchetului, în sensul că Ministerul Afacerilor Interne nu a declasificat documente şi, de aceea, nu se poate finaliza ancheta, îl voi considera susceptibil de neadevăr. Recomand Parchetului General să caute vinovăţii pe baza probelor şi nu scuze.”, a spus Carmen Dan.

Ministrul a arătat că Ministerul de Interne este prima instituţie interesată de lămurirea aspectelor legate de 10 august şi, cu atât mai mult, Jandarmeria Română faţă de care s-au iniţiat adevărate campanii de denigrare şi s-a pus o presiune în plus în tot acest timp.

„Eu pot accepta că au fost acţiuni punctuale ale unor jandarmi care au acţionat disproporţionat. Sunt şi imagini în acest sens şi nimeni nu le poate nega. Cred însă că fiecare trebuie să răspundă pentru faptele sale şi că nu trebuie să stigmatizăm o întreagă instituţie pentru asta. Mai cred că adevărul va fi stabilit potrivit legii de judecători în urma investigaţiilor pe care le fac procurorii şi nu pot fi de acord cu condamnarea publică a unor oameni şi a unor instituţii doar de dragul discursului politic.”, a mai declarat Carmen Dan.

Continuă să citești

JUSTIȚIE

IOHANNIS ȘI-A FĂCUT DATORIA FAȚĂ DE LAZĂR

Publicat

în data de

Klaus Iohannis și-a plătit datoria față de procurorul general. Șeful statului a semnat decretul de pensionare al lui Augustin Lazăr, care va ieși la pensie pe 27 aprilie.

„Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat vineri, 19 aprilie, decretul privind eliberarea din funcția de procuror a domnului Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție, la data de 27 aprilie 2019 – pensionare.”, a anunțat Administrația Prezidențială.

Șantajat cu dosarele închise pe bandă rulantă de Augustin Lazăr, șeful statului nu a putut să îl revoce, așa că cei doi au ajuns la un compromis.

Iohannis s-a înțeles cu procurorul general ca acesta din urmă să își depună cererea de pensionare. O pensie extrem de generoasă de altfel pentru Augustin Lazăr: 27.000 de lei pe lună.

Bani pe care nu i-ar fi obținut în cazul în care ar fi demisionat sau ar fi fost revocat din funcție.

De remarcat și viteza cu care a reacționat Iohannis. Aici, spre deosebire de numirea noilor miniștri în Guvern, șeful statului nu a mai avut nevoie de timp de gândire.

Continuă să citești

JUSTIȚIE

SUTE DE POLITICIENI BLOCAȚI DE A.N.I. LA COMANDA SRI

Publicat

în data de

Prin bilețele. Așa se făceau dosare la Agenția Națională de Integritate la comanda SRI pe timpul când cele două instituții erau conduse de Horia Georgescu, respectiv George Maior. Sute de astfel de bilețele au contribuit din plin la blocarea unor miniștri, parlamentari, primari sau șefi de instituții publice, doar pentru că aceștia nu serveau intereselor lui George Maior.

“Din câte înțeleg, PSD-iștii nu făceau direct obiect sesizării SRI-ANI, erau dați pe bilețele care trebuie sa intre la  “Hai să-i facem dosar și să mergem mai departe!.”, a declarat Claudiu Manda, președintele Comisiei SRI.

Unul dintre aceste cazuri este cel al lui Liviu Pop, care exact când se pregătea pentru alegerile parlamentare din 2012 a primit decizia de incompatibilitate de la ANI.

“Este o chestiune pur politică. Sunt convins că dacă nu aș fi candidat la alegerile parlamentare, nu aș fi primit această decizie, dar ultimul cuvânt îl va avea instanța. Sunt cu conștiința mai mult decât curată. Nu am nicio emoție legată de acest conflict de interese pe care îl voi ataca în instanță”, declara la acea vreme Liviu Pop.

Și ca să rămânem la alegerile din 2012, pe lista lui Horia Georgescu, întocmită, din câte înțelegem, la ordinele lui Maior, mai regăsim și alte nume grele din PSD: Ecaterina Andronescu, Niculae Bădălău sau Florin Pâslaru, deputat de Galați la acea vreme, Vasile Gliga, deputat de Mureș, și Sorin Constantin Lazăr, deputat de Iași. Sunt însă doar câteva nume, de pe listele cu zeci de oameni care trebuiau blocați să ajungă în funcții.

Nici notele oarecum oficiale primate de la SRI de către ANI nu treceau prin toate filtrele.

“Surprinzător este că toate notele care au plecat de la SRI către ANI nu au trecut niciunele pe la direcţia juridică. În perioada verificată şi anume din 2012, între 2012 şi 2015 au fost trimise 71 de note secrete, note speciale sau note simple note speciale sau simple care vizau 600 de persoane, miniştri, europarlamentari, senatori, deputaţi, primari, şefi de consilii judeţene, directori, senatori, secretari de primărie.”, a mai explicat Claudiu Manda.

Continuă să citești

Trending