Ne găsiți și pe

Economic

ISĂRESCU A CONFIRMAT: ROBOR E MANIPULAT

Publicat

în data de

Senatorul Daniel Zamfir, preşedintele Comisiei economice din Senat, a declarat că discuţiile de la audierea guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, i-au confirmat faptul că banca centrală intervine în calcularea ROBOR.

Eu cred că a fost o discuţie extrem de binevenită, mi-a întărit convingerea că ceea ce eu credeam ca şi politică a Băncii Naţionale s-a adeverit. Am aflat în cursul audierilor că Banca Naţională intervine telefonic ca ROBOR să fie stabilit în cotele pe care le doreşte Banca Naţională, am aflat că se gândeşte, se lucrează acum la schimbarea acestui mecanism de calcul al ROBOR, întrucât ridică semne de întrebare felul în care acest ROBOR reflectă sau nu piaţa.

Ceea ce mi-a întărit convingerea că Banca Naţională intervine în calcularea cursului ROBOR. Domnul guvernator a confirmat, de asemenea, că ROBOR este o înţelegere între bănci, înţelegere care este interzisă de Legea concurenţei.”, a declarat Daniel Zamfir după audierea guvernatorului BNR.

În context, Daniel Zamfir a mai precizat că România este astăzi cea mai săracă ţară din UE.

O ţară în care cetăţenii plătesc cele mai mari costuri la dobânzi şi în care băncile au profit dublu, chiar triplu faţă de UE.

Apropo de toate discuţiile de aici, eu am spus un lucru foarte clar, eu vreau să constatăm unde ne aflăm astăzi. Suntem în situaţia în care practic suntem cea mai săracă ţară din UE, cu cel mai mic grad de intermediere financiară, ţară în care cetăţenii români plătesc cele mai mari costuri la dobânzi şi ţara în care băncile au profit dublu, chiar triplu faţă de UE.

Pentru că ne aflăm în această situaţie, eu nu sunt aici pus în situaţia să corelez toţi aceşti termeni şi să dau explicaţii în legătură cu acest lucru. De aceea există Banca Naţională, Guvernul României, de aceea am solicitat guvernatorului BNR şi mi-am exprimat regretul că nu s-a ridicat la înălţimea funcţiei domniei sale.

Domnia sa, care de-a lungul anilor, a constatat cum stau lucrurile în economia românească cred că ar fi trebuit să stea la masă cu Parlamentul României, cu sistemul bancar, cu Guvernul României, ca împreună să găsească metodele ca ţara aceasta să se dezvolte.

Noi suntem în situaţia aceasta şi din cauza neimplicării sau implicării a guvernatorului BNR şi spuneam că am ajuns că noi în România am ajuns să avem cel mai mic grad de intermediere financiară, adică băncile în România bagă foarte puţini bani în economie şi obţin profituri mari.”, a declarat Daniel Zamfir.

Continuă să citești
Advertisement
Comentează

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Economic

Investiții în industria de apărare

Publicat

în data de

Romaero S.A. Bucureşti şi Raytheon Company au semnat un memorandum de înțelegere care va sta la baza colaborării industriale locale pentru Programul Patriot.

„Semnarea acestui memorandum de înţelegere va sta la baza colaborării industriale locale pentru Programul Patriot, un sistem nou, pur defensiv, care salvează vieţi. Patriot a fost alegerea cea mai bună atât pentru apărarea ţării noastre şi a cetăţenilor ei, cât şi pentru respectarea în întregime a obligaţiilor care ne revin ca membri ai Alianţei.

Pentru România, ca membru al NATO de 15 ani, este foarte important să contribuie semnificativ la rolurile şi misiunile pe care Alianţa le construieşte alături de membrii din toată lumea. Nu în ultimul rând, această cooperare este încă o dovadă a funcţionării şi aprofundării Parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii şi a consolidării relaţiilor în domeniile economic şi tehnologic, de care România este profund interesată,”, a declarat Viorica Dăncilă, prezentă la semnarea acordului.

Premierul a adăugat că industria de apărare este unul dintre sectoarele cu un mare potenţial de dezvoltare.

„În acest an, Guvernul a acordat sume importante operatorilor cu capital de stat pentru dezvoltarea şi modernizarea capacităţilor de producţie. Totodată, din perspectiva îndatoririlor operaţionale pe care le are ca membru al NATO, România s-a angajat într-un efort continuu de modernizare a Armatei şi a alocat, pentru al treilea an consecutiv, 2% din PIB pentru Apărare. Această decizie dovedeşte că înţelegem pe deplin rolul strategic pe care ţara noastră îl are în zona Mării Negre, în particular, şi pe flancul de sud-est al NATO, în general.

Însă, obiectivul Guvernului este ca fondurile alocate înzestrării Armatei să se întoarcă, într-o măsură cât mai mare, în economia românească, să contribuie la revigorarea industriei naţionale de apărare, prin cooperare industrială şi transfer tehnologic. Semnarea acestui memorandum de înţelegere şi colaborarea noastră confirmă potenţialul pe care îl are industria românească în întărirea capacităţilor de apărare în cât mai mult zone de operaţii. Prin transformarea expertizei şi cunoştinţelor de specialitate în produse şi servicii cu valoare adăugată mare, Romaero va avea posibilitatea să-şi exporte producţia la nivel global.”, a afirmat Viorica Dăncilă.

Continuă să citești

Economic

România, record în agricultură

Publicat

în data de

România va avea pentru prima dată în istoria existenţei sale trei ani agricoli buni unul după altul, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

„România va avea pentru prima dată în istoria existenţei sale trei ani agricoli buni unul după altul. Este un lucru excepţional pentru fermieri, nemaiîntâlnit, pentru că în 2017 am avut 9 recorduri istorice, în 2018 am avut şase şi acum spun că nu ne mai dăm jos de pe podiumul UE, pentru că fermierii s-au dotat, au îndemânarea necesară tehnologică, respectă tehnologiile, bravo lor, se luptă în condiţii extraordinare, iar statul este aproape cu subvenţiile şi la timp.”, a declarat Petre Daea.

În 2018, România a înregistrat o recoltă totală de cereale de aproximativ 32 de milioane de tone, clasându-se pe locul trei în Uniunea Europeană, după Franţa şi Germania.

La porumb boabe, România a fost pentru al doilea an consecutiv pe prima poziţie din UE, cu o recoltă totală de 19 milioane de tone, în creştere cu aproape 33% faţă de 2017 şi un randament de 7,8 tone/hectar, devansând Franţa, care a obţinut 12,59 milioane de tone anul trecut.

În ceea ce priveşte producţia de grâu, ţara noastră a ocupat poziţia a 4-a în UE, cu 10,27 milioane de tone, un plus de 2,36% faţă de 2017 şi o medie de 4,8 tone/ha.

Recolta de floarea soarelui a urcat la 3,35 milioane de tone în 2018, fiind mai mare cu 15,01% faţă de 2017, la un randament de 2,9 tone/ha. Aceste date au poziţionat România din nou pe primul loc în UE.

În 2017, recolta totală de cereale anunţată de autorităţi a fost de aproape 27 de milioane de tone, adică 1,4 tone pentru fiecare român.

Producţia de grâu, secară şi triticale a fost de circa 10 milioane de tone, cea de rapiţă de 1,7 milioane de tone, iar la floarea-soarelui – 3,167 milioane de tone – mai mare cu peste un milion de tone faţă de recolta anului 2016, când România s-a aflat pe primul loc în Uniunea Europeană, atât la suprafaţa cultivată cu floarea soarelui cât şi la producţie, cu un total de 1,95 milioane de tone de pe 1,01 milioane hectare.

Recolta de porumb boabe a fost de 14,5 milioane de tone cu o medie de aproape 6 tone la hectar.

Continuă să citești

Economic

Cresc subvențiile în agricultură

Publicat

în data de

Vin vești bune în agricultură. Subvenția pe care fermierii români o vor primi pe suprafața de teren va ajunge la 215 euro pe hectar în următoarea programare.

„La ora actuală România are o subvenţie de 195 de euro/hectar. În orizontul nostru până în 2027, subvenţia la plăţile directe ajunge în doi ani undeva la 215 euro/hectar, asta înseamnă o creştere cu 20 de euro pe unitatea de suprafaţă. Dar această subvenţie pe care o avem se compune din mai multe elemente, se compune din plăţile directe şi prin susţineri pe diverse componente, cum este cazul la tineri sau la suprafaţă. Ai această posibilitate şi elasticitate naţională pentru a-ţi împinge interesul acolo unde statul doreşte şi unde fermierii simt nevoia, iar acest proces noi îl facem împreună cu fermierii.”, a spus ministrul Petre Daea.

Ministrul agriculturii a precizat că România a avut trei elemente pe care le-a susţinut la Uniunea Europeană şi le va susţine în continuare în perspectiva viitoarei Politici Agricole Comune.

„Primul este de a nu scade bugetul pentru agricultură, în perspectiva Brexit. Este o arhitectură nouă şi extrem de ambiţioasă din punct de vedere al mediului. În momentul în care schimbările climatice au devenit o realitate nu o ficţiune, nişte măsuri suplimentare pe care trebuie să le ia fermierii nu le pot lua fără bani. Şi atunci toată abordarea noastră în Consiliu şi toţi miniştrii care au participat au abordat această temă importantă ca bugetul pentru agricultură să se menţină cel puţin la nivelul acesta.”, a explicat Petre Daea.

Continuă să citești

Trending