Ne găsiți și pe

POLITICĂ

AVIOANE F16 PENTRU ARMATĂ

Publicat

în data de

Ministerul Apărării se află în procedură de achizitionare de noi avioane F16, menite să înlocuiască vechiile MIG-uri.

Ministrul Apărării Naționale, Gabriel Leș, a declarat miercuri că ministerul pe care îl conduce va cumpăra 36 de avioane F16, fiind nevoie de aparatură de zbor mai performantă în ceea ce privește înzestrarea Armatei.

Ministrul a precizat că momentan nu se poate comunica daca aparatele de zbor vor fi cumpărate second-hand sau noi, însă în cazul în care avioanele vor fi achiziționate în forma primei variante, acestea vor fi dotate la capacitățile și capabilitățile actuale în industria de apărare a statului.

„Suntem în procedură pentru aceste noi avioane pe care trebuie să le luăm. Mă refer la încă 36 de avioane F16 pe care trebuie să le achiziţionăm, astfel încât să avem câteva escadrile funcţionale şi capabile, această capabilitate să înlocuiască vechile MIG-uri pe care le avem. Bineînţeles că dorinţa noastră este ca aceste avioane să fie noi. În acest moment nu pot să comunic dacă va exista această posibilitate pentru achiziţiona aceste aparate noi. Ceea ce pot să vă spun este că toate procedurile pe care le avem în acest moment în derulare pentru achiziţionarea următoarelor avioane F16, dacă vor fi avioane second hand, vor fi cu upgradare în industria noastră de apărare. Deci, aceste avioane se vor face în România şi vor fi bineînţeles echipate la capabilităţile actuale”, a declarat Gabriel Leș.

Guvernul se află în al 3-lea an consecutiv în care alocă 2% din PIB-ul României către Apărare, însă ministrul Leș a precizat că se dorește și înlocuirea sistemelor vechi cu unele noi și performante, menite să înzestreze Armata la un nivel cât mai ridicat.

POLITICĂ

IOHANNIS MINTE CUM RESPIRĂ

Publicat

în data de

Klaus Iohannis nu are nicio jenă când vine vorba de mințit românii. Întrebat despre derapajul privind împărțirea basarabenilor și a românilor în două popoare diferite, șeful statului a mințit fără să clipească și a susținut că a vorbit despre două națiuni nu despre două popoare.

Întrebare: Despre cetățenii moldoveni ați făcut o afirmație zilele trecute că am fi popoare diferite.
Klaus Iohannis: Nu, am spus că suntem națiuni diferite, nu popoare diferite.

Întrebare: Sunteți sigur că ați folosit termenul de națiuni?
Klaus Iohannis: Sunt sigur, da.
, a fost discuția de astăzi dintre un jurnalist și Klaus Iohannis.

Poate că președintele nu ar trebui să fie atât de sigur, pentru că el a vorbit despre popoare diferite. Și nu o spunem noi ci o arată chiar
transcrierea oficială de pe site-ul presidency.ro a discursului de marți de unde rezultă că președintele Iohannis a declarat că ”atunci când ambele popoare vor hotărî că vor acest lucru, atunci se va întâmpla”.

Întrebare: (…) Este vorba de unirea României cu Moldova, de ce nu s-a făcut în Anul Centenar și de ce nu s-a încercat nimic? Doar numărul 2 a vorbit ceva, însă foarte neclar, și nimeni nu a încercat să facă ceva, un referendum. Parlamentul sunt convins că nu va vota niciodată această Unire, și de asta vă întreb pe dumneavoastră de ce şi când va fi posibil să facem acest referendum, să ne unim cu Moldova?

Klaus Iohannis: Atunci când ambele popoare vor hotărî că vor acest lucru, atunci se va întâmpla., a fost declarația șefului statului făcută în cadrul dezbaterii „Președinte sau cetățean/ om politic și societate civilă”, care a avut loc, marți, la București.

Continuă să citești

POLITICĂ

GEORGE CIAMBA, DEZBATERE PE TEMA SPAȚIULUI CIBERNETIC

Publicat

în data de

Ministrul Afacerilor Europene, George Ciamba, a participat miercuri, la dezbaterea cu privire la rolul normelor de reglementare a spațiului cibernetic, de la Bruxelles, acolo unde, a subliniat importanța pe care România o acordă procesului de dezvoltare a domeniului IT și economiei digitale.

George Ciamba a fost intervievat, în direct, de către ambasadorul Sorin Ducaru, consilier special al Global Commission on Cyber-stability și fost asistent al secretarului General NATO. În dialog cu acesta, Ciamba a menționat adoptarea la ultimul Consiliu Afaceri Generale a unui document cuprinzător care oferă linii de acțiune la nivelul Uniunii Europene pentru consolidarea capacității de răspuns a UE în fața amenințărilor cibernetice.

„La nivelul Uniunii Europene trebuie să avem la îndemână norme și instrumente clare pentru a-i putea identifica și trage la răspundere pe cei care sunt în spatele atacurilor cibernetice. Astfel de măsuri concrete vor duce la creșterea credibilității instituțiilor europene în fața cetățenilor”, a declarat Ciamba.

„Descurajarea ca principiu de bază al politicilor de prevenție a atacurilor cibernetice cu referire inclusiv la actori statali din afara Uniunii care ar putea influența procesele electorale este o prioritate la nivel UE”, a mai afirmat ministrul.

Diplomatul a subliniat faptul că Președinția României la Consiliul Uniunii Europene promovează digitalizarea, prin măsuri care să ajute la dezvoltarea următoarelor domenii: economia digitală, inteligența artificială, blockchain, calculul de înaltă performanță, internetul lucrurilor și consolidarea securității cibernetice.

Continuă să citești

POLITICĂ

MELEȘCANU, DISCURS LA „ATLANTIC-BLACK SEA SECURITY FORUM”

Publicat

în data de

Ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu a participat la „Atlantic-Black Sea Security Forum”, acolo unde a subliniat rolul cheie pe care îl joacă statul român în securitatea la Marea Neagră: „Cu toată modestia, România este unul dintre subiectele-cheie din regiune”.

Întrucât regiunea Mării Negre reprezintă un punct de interes major la nivel mondial, fiind granița de est a NATO, dar și unul dintre coridoarele de transport de energie din Asia către Uniunea Europeană, Meleșcanu a precizat că România joacă un rol cheie prin apartenența la NATO și prin bazele militare pe care le are pe teritoriul ei.

„Marea Neagră a fost mereu una în care au existat cooperare, schimburi culturale, legături economice din vremuri vechi până acum. Ce s-a întâmplat a fost mutarea Federaţiei Ruse în estul Ucrainei şi anexarea ilegală a Crimeii. Nu este o simplă anexare a Crimeii, este un pas către a avea un spaţiu puternic pentru echipamente militare în Marea Neagră”, a subliniat Meleșcanu.

Diplomatul român a vorbit și despre securitatea la nivel mondial:

„Din păcate, securitatea care exista în timpul Războiului Rece iese din discuţie. Din păcate, acorduri foarte importante pentru dezarmare, precum INF (…) şi multe altele, nu mai există. Acest lucru a creat un vid la nivelul legislativ ce priveşte Apărarea în lumea noastră”.

„Atunci când vorbim despre conflictele existente, fie ele economice sau de altă natură, trebuie să recunoaştem că Uniunea Europeană şi ţările europene, în general, sunt practic un aliat natural al Statelor Unite ale Americii. Trebuie să recunoaştem asta şi de aceea, pentru România, relaţia transatlantică este unul dintre stâlpii de bază ai securităţii sale”, a mai declarat Meleșcanu.

România a alocat și cheltuit 2% din PIB pentru înzestrarea armatei, plasându-se astfel pe locul 8 în rândul statelor NATO în clasamentul cheltuielilor destinate apărării.

Continuă să citești

Trending